Sarmale cu ciuperci, în sos de legume

Bune, foarte bune aceste sarmale cu ciuperci, aproape că nu se deosebesc la gust de sarmalele clasice, cu carne tocată. 

Se începe cu varza, căreia i se scoate cotorul și se opărește în apă cu sare. Foile se desfac foarte ușor, una câte una. 

Pentru umplutură, am folosit 480 grame de orez cu bob rotund, mare, pe care l-am spălat și l-am lăsat la umflat, în apă rece, pentru 10-15 minute. 

O ceapa albă tocată mărunt se călește ușor, peste ea se pun  legume date prin răzătoare (doi morcovi și  o rădăcină de pătrunjel), 800 grame de ciuperci champignon tocate foarte mărunt, 2 roșii tăiate, se lasă la călit până ce se evaporă apa. Atunci se pune orezul și se mai lasă pe foc 2-3 minute. Se potrivește de sare și piper și se lasă la răcit. 

Separat, se încinge puțin ulei de floarea soarelui și în uleiul încins se pun legume rase fin: o ceapa mare albă, un morcov, o rădăcină de pătrunjel și roșii coapte (sau suc de roșii), se lasă la călit 5 minute la foc mare, se sărează și se piperează, după care se pune o cană de apă și se ia de pe foc. 

Pe fundul oalei sub presiune am pus varză, cimbru și foi de dafin, peste care am clădit sarmalele și le-am acoperit cu varza rămasă, tocată mărunt. Se răstoarnă peste ele sosul de legume, se mai adaugă apă (se poate pune din apa în care am opărit varza). Apa trebuie să depășească sarmalele cam cu 3-4 cm.

Au fiert în oala cu presiune o jumătate de oră, după care le-am deșertat într-o tavă de friptură și le-am dat la cuptor pentru alte 30 de minute, până ce s-au copt ușor, rumenindu-se pe deasupra. 

Au ieșit deosebit de gustoase fierte așa, în sosul de legume. La cuptor au căpătat gust de copt și s-au închegat foarte bine.  

Vă invit să le pregătiți, din cantitățile acestea au ieșit 34 de sarmale potrivite ca mărime, nu foarte mici . 

Pentru cine ține dietă, pentru cine ține post sau pentru cine iubește ciupercile, sunt tocmai potrivite!

Împletituri dulci cu brânză sărată

Simple sau umplute, aceste împletituri sunt tocmai bune pentru un wekend. Nu foarte dulci dar foarte gustoase și aromate, eu le-am umplut cu brânză Focșani, au ieșit delicioase. Umplutura sărată s-a combinat tare bine cu aluatul dulce. 

Aluatul, cel clasic de cozonac:

• 1250 grame făină albă de calitate superioară
• 14 gălbenușuri
• 250 grame zahăr
• 75 grame drojdie proaspătă
• 200 ml lapte bătut
• 365 ml lapte călduț
• 250 grame unt de 82% grăsime
• esență de rom și vanilie
• coajă rasă de portocală și lămâie
• zahăr vanilat 2 pliculețe

Etapele de realizare a alutului sunt acestea:

100 g de făină se pun într-un castron de inox si se opăresc cu 200 ml lapte clocotit. Se amestecă repede până ce se dizolvă toate cocoloasele, se răsfiră pe fundul castronului si se lasă la răcit .

Drojdia, frecată cu 1 linguriță de zahăr pudră, se pune peste făina opărită dar numai atunci când este aproape rece. Se amestecă bine  aceasta maia  si se  lasă la crescut, aproape de sursa de caldura, 15 minute, sau, în cuptorul cu microunde, nepornit. 

Făina se cerne de trei ori, împreună cu sarea. 

Separat, gălbenusurile, zahărul, laptele batut, restul de lapte dulce caldut , coaja de lămâie si portocală, zahărul vanilat se pun in blender și se amestecă bine.

După ce maiaua a crescut,  se pune în blender câteva minute ca să se omogenizeze si  apoi se toarna peste făină. Se omogenizeaza si se incepe framantatul. 

 Cel mai usor si mai simplu de framantat manual este sa  vă înmuiati mâinile în untul topit si călduț din castron,  pe măsura ce frământați. Astfel, aluatul  se frământă mult mai usor , untul se încorporează treptat și, după ce este copt, aluatul se va rupe fâsii, adică va fi crescut foarte bine. Când ați terminat de încorporat untul, ați terminat si cu frământatul, aluatul deja se va dezlipi de pe mâini si este gata de pus la crescut, fie in apropierea unei surse de caldură, fie in cuptorul calduț, cu usa cuptorului închisă, ca să fie ferit de curent. Aluatul se lasă la dospit până ce își dublează volumul. 

 Pentru frământatul la mașina de pâine, se face exact la fel doar că untul se pune în cuva mașinii și aluatul omogenizat se pune peste el. Se frământă o oră. Pentru frământatul la robot, la fel ca la manual, se pun untul pe rând, până la completa încorporare.

 După ce aluatul a crescut suficient, se pune pe masă, se împătură în 3 de 2 ori și se mai lasă la crescut 20 minute.

Aluatul se împarte în 8 și se se întind foi cam de jumătate de centimetru grosime.

 1 kg de brânză sărată se omogenizează  cu 4 gălbenușuri și se împarte la 8, apoi se pune peste aluat, nu înainte de a presăra puțin gris peste foaia întinsă. Se fac 8 suluri egale, care se vor împleti în 2, deci, vor ieși 4 împletituri.

Prăjitură cu brânză și piersici, fără aluat

Aceasta este o prăjitură excelentă pentru cine iubește brânza de vaci și piersicile!

Pentru prăjitură avem nevoie de 750 g de brânză de vaci, 9 ouă, 100 g zahăr pudră, 9 linguri zahăr tos, zeama și coaja de la o lămâie mare, 170 g unt  topit dar rece, 150 g gris, 1 budincă de vanilie și  4 piersici mari.

Brânza de vaci se dă obligatoriu  prin sită inoxidabilă  (devine pufoasă și aerată), se adaugă gălbenușurile, zahărul pudră, zeama și coaja de lămâie, budinca de vanilie și grisul. 

Separat, albușurile se bat spumă tare cu zahărul tos și se amestecă la final cu compoziția, prin răsturnare ușoară.

Se pune totul în tavă rotundă cu inel, tapetată cu hârtie de copt și se așează piersicile tăiate în felii, se dă la cuptor pentru  45-50 de minute, la 180 de grade. 

Este foarte bună și  aspectuoasă, ușor de făcut și îmbină perfect gustul de brînză de vaci cu aroma piersicilor.  

Poftă bună la  prăjitură!