O vacanță ca-n povești ......

La bunica în grădină

E o liniște deplină

Doar bunicul face-n taină,

O casuță,mică, faină

Verde dară, că e vară,

Numai  bună,stăm afară ....

O surpriză minunată

Pentru un băiat și-o fată!

In pridvor , deja, se stie

Acolo va fi prăvălie

Cu produse bio, toate ,

Din gradină adunate

Mure , zmeura, căpșuni

Baby morcovi, cei mai buni

Castraveți  si porodici

Cum găsesti doar la bunici

Ana noastră, prințesuca,

Are un șorț frumușel,

De bunica pregătit,

Cu cel mai frumos  model !

Nu uităm nici de plăcinte,

Reteșe cu brânză, ujjjjj,

Cum aflăm numai la Cluj,

Unde buni și nepoata,

Le dau îndată gata !!!

Numai ele le știu face

Ca să placă, tuturor ,

Ia veniți  la noi, la masă 

Să mâncați și voi , cu spor !

Vlad, prințul moștenitor,

Are mare, mare spor,

La mers singur,singurel,

 Înalt și drept,  copăcel,

Multă, multă veselie

Iar bunicii spun: să fie !

O vacanță ca-n povești

Cum doar la bunici găsești !

Clătite cu caimac și bere

Pentru că am avut lapte gras, de la sursă, prin bunăvoința colegelor, caimacul a fost deosebit, gros si savuros. Concluzia este că merita o destinație corectă, pe măsura bunătății sale.

Așadar, clătitele au fost câștigătoare de data asta ....

Un aluat deosebit, bun, cremos, gustos....

De data asta, blenderul a fost cel care și-a făcut treaba: întâi, puțin ulei, apoi caimacul, trei ouă, un pahar de bere, sare, faină albă trei nule, lapte și uite așa, până la consistența unei smântâni lichide.

Nu există cantități exacte, se tot adaugă una sau alta, până la consistenta smântânii.

Obligatoriu aluatul se odihnește minimum jumătate de ora, după care, se trece la copt clătitele.

Noi le-am făcut cu brânza Focșani, amestecata cu Mozarella.

Simplu, în tigaie, la foc domol 

Dupa prima întoarcere, brânza se pune  pe clătită în tigaie, să se topească 

după care se împatură clătita și se mai întoarce o dată 

Calde sau reci, cu umplutură sărată sau dulce, sunt excepționale. Nu risipiți caimacul de la lapte, poate fi savoarea unui preparat deosebit, precum clătitele ....

Chifle cu lapte și smântână

Pentru că sunt ușor de făcut, încap în două tăvi deodată în cuptor și sunt foarte bune, periodic fac aceste  chifle, pe care le congelez ambalate individual  și pe care le scot doar la nevoie . Tăiate felii pentru tartine sau folosite la pachetul pentru serviciu sau școală,aceste chifle sunt grozave .
Așadar,pentru 18 chifle avem nevoie de 1600 grame făină albă,  150 ml ulei, 200 ml smântână dulce  de gătit cu 30% grăsime, 850 ml lapte, 75 grame drojdie proaspătă, 3 linguri rase de zahăr și 3 lingurițe de sare .
Procedura este simplă : drojdia se freaca bine  cu zahărul, se adaugă  smântâna , 3 linguri pline de făină  și se lasă la crescut 15 minute pe masa din bucătărie. 
Separat, făina se cerne împreună cu sarea,  laptele călduț se pune peste amestecul de drojdie și se răstoarnă peste făină. Se omogenizează și, aici avem două variante : frământatul manual sau la robot (sau mașina de pâine ) . Dacă este manual, atunci uleiul îl folosim la înmuiatul mâinilor  pentru a frământa mult mai ușor iar dacă este la robot, punem uleiul treptat. Se frământă până ce devine  omogen, elastic și nu se mai lipește de mâini . Se acoperă și se lasă la dospit  45 minute, până  ce își dublează volumul. 
Aluatul se împarte în 18 bucăți egale. Fiecare bucată se aplatizează  și se rulează strâns  , apoi i se dă formă de bilă. Se lasă la crescut în tăvi  încă 15 minute , după care se pensulează cu gălbenuș bătut cu puțin lapte . Se presară semințe de floarea soarelui și se dă la cuptor, pentru 35 de minute, la 180 de grade .
Chiflele din tava de jos au crăpat puțin deasupra, dar, sunt excelente și așa. Dacă ar fi fost doar o tavă cu chifle (cantitate mai mică de aluat), atunci  timpul de coacere ar fi undeva la 25 minute, în funcție de cuptor. 

Șalău cu ciuperci și măsline la cuptor

Pentru că este duminică și în meniu este pește, astăzi am încercat o nouă rețetă de pește la cuptor.
Peștele, file de șalău, l-am dezghețat în apă cu sare . După ce a fost complet dezghețat, l-am pus la scurs pe un grătar de inox și apoi l-am tamponat cu prosoape  de hârtie, ca sa fie uscat .

Într-o tigaie antiaderentă, am pus puțin ulei de floarea soarelui si am prăjit peștele  la foc iute, pe ambele părți, câte 2 minute .

Separat, am tocat o ceapa alba marunt si vreo 4 căței de usturoi mari, peste care am pus uleiul în care am prăjit peștele și am călit ușor. 

In vară, cînd erau multe roșii în grădină, am copt tăvi întregi la cuptor, cu ardei gras, ceapă roșie ,  busuioc, sare de murături și ulei de măsline , după care le-am congelat. Acum doar le dezgheț și le dau prin blender, fiind foarte ușor de folosit. 
Cam așa arată după blenduire 

Așadar, roșiile astfel pregătite le-am pus peste ceapa călită

și am pus o linguriță de zahăr pentru a tăia aciditatea roșiilor, piper,( sare nu , au avut roșiile coapte)  foi de dafin , ciuperci champignon brune ( de regula cumpăr mai multe, le pun în cuptor, cu ulei de masline si le las la copt , dupa care ajung in congelator, in porții mici) 

si o mână bună de măsline. 

Se lasă să dea un clocot, după care punem peștele  și dăm la cuptor pentru 20 minute .

Finalul este acesta :

Noi am mâncat simplu, cu o bucată de pită proaspătă, dar, se poate cu orez, cu mămăligă, cu cartofi natur ...

Poftiți la masă !

Legume la cuptor

Pentru că este vară și pentru că acum este sezonul lor, legumele sunt la loc de cinste!
Calde sau reci, întotdeauna își găsesc un loc bun la masă, fie ca garnitură, fie ca fel principal. Noi le mâncăm reci, cu mujdei.

Legumele fierte au un gust fad, așa că le-am prăjit puțin înainte, pe rând, doar cât să-și dezvolte aroma, în ulei de floarea-soarelui (2 linguri).
Am folosit ce aveam în cămară și în grădină: vinete, ardei gras, dovlecei, roșii și ceapă roșie. Nu am curățat dovleceii și vinetele, doar le-am tăiat în felii generoase. Ceapa, fiind micuță, am tăiat-o doar în patru.

Ardeiul gras l-am tăiat în fâșii, așa cum a venit tăietura, iar roșiile, fiind micuțe (cherry), le-am lăsat întregi.

După ce le-am călit ușor, le-am pus într-o tavă largă, le-am asezonat cu sare, piper, cimbru, puțin oregano și usturoi granulat, apoi le-am mai dat la cuptor pentru 20 de minute.

A ieșit o mâncare delicioasă, savuroasă și sănătoasă, ideală pentru zilele toride de vară!
Pentru cei care țin post, este o mâncare perfectă!

Salată de orez cu ardei copți

O mâncare de vară, simplă, gustoasă și răcoritoare este această salată.
O luăm cu începutul: mai întâi pregătim ardeii. Pot fi grași sau kapia; se coc pe flacără, se pun într-o cratiță, se presară cu sare și se lasă acoperiți timp de 10 minute. Apoi se curăță de pieliță și se asezonează cu usturoi tăiat mărunt, ulei de măsline și puțin oțet balsamic. Se lasă astfel cam jumătate de oră.

Orezul îl gătim gustos: o ceapă mică tocată se călește în 2 linguri de ulei, se adaugă orezul spălat, sare, piper și puțină boia afumată. Se pune apă în proporție de două părți și jumătate față de cantitatea de orez. Se fierbe timp de 20 de minute la foc mic.

Cât timp fierbe orezul, ardeii se curăță de cotor și de semințe. Ei sunt deja marinați și se pot da prin tocător sau se mărunțesc bine cu cuțitul.

Când orezul este gata fiert, se adaugă ardeii tocați împreună cu zeama pe care au lăsat-o. Se amestecă ușor și se lasă vasul acoperit încă 15 minute.
Orezul va prelua gustul ardeilor și se va îmbiba cu sosul acestora.

Poate fi garnitură la friptură, mâncare de post sau salată răcoritoare; oricum ar fi, este excelentă.

Sos de roșii cu ciuperci

Adunam niște roșii ? Adunăm , cum să nu ! Și am adunat . 15 kilograme am adunat de dimineață . Toate, una și una . Pai cum sa nu te apuci de borcaniada? 

Adunăm niște ardei ? Adunăm ! 4 kilograme am strâns. Nici nu iti dai seama cât de mulți sunt , din cauza frunzelor. Ardeii au intrat la alta conserva, ardei cu rosii .  Tot azi am făcut-o . Am sa reeditez si  rețeta asta .
Au luat locul trandafirilor, ca acolo e stratul insorit . 

Adunăm niște ardei ? Adunăm ! 4 kilograme am strâns. Nici nu îți dai seama cât de mulți sunt, din cauza frunzelor. Ardeii au intrat la altă conservă, ardei cu roșii. Tot azi am făcut-o. Am să reeditez și rețeta asta.

Au luat locul trandafirilor, că acolo e stratul însorit.

1,5 kilograme ciuperci champignon, 600 grame ceapă, 1 căpățână de usturoi,2 linguri sare grunjoasă de murături, fără iod, o lingură piper măcinat, o creangă de cimbru, 1 linguriță oregano uscat, 3 foi de dafin, 100 ml ulei.

Într-o tigaie antiaderentă, am călit ceapă dată prin mașina de tocat cu sita mică, în uleiul încins, preț de 5 minute. Apoi am pus ciupercile tocate mărunt, la fel, prin mașina de tocat. Se adaugă sarea, piperul și foile de dafin, oregano, și se mai lăsă vreo 10 minute.

Apoi se răstoarnă într-o cratiță cu fund dublu, se pun roșiile și ardeii grași măcinați, creanga de cimbru și se pune la fiert. A fiert 2 ore, la foc mic. Oala este cu fund dublu, deci, nu se prinde, conținutul este destul de lichid.

După 2 ore, am oprit focul și, după ce s-a domolit puțin sosul, am folosit blenderul. Dacă până atunci, deși au fiert 2 ore, se vedeau bucățelele de ciuperci, după ce a fost pus în blender, sosul a devenit o pastă omogenă, fină și satinată.

Am pus înapoi la fiert, pentru 15 minute și, când a fost gata, am pus în borcane de 370 ml, sterilizate în cuptor și încă fierbinți. Au ieșit 21 de borcane și un bol plin.

Le-am pus capacele imediat și le-am așezat pe capac, să se videze. 5 minute au stat pe capac, după care le-am întors și le-am așezat în pat cald, pentru sterilizarea uscată.

A ieșit un sos gustos, condimentat și foarte fin.

Merge la pește, la friptură, la tocănițe, la pizza...la orice.

Tarta de gris cu lapte si jeleu de afine

De multă, multă vreme nu am mai făcut gris cu lapte. 

Ușor de făcut, gustos și aspectuos, bun pentru copii, bun pentru adulți, bun pentru toată lumea.

Am pus la fiert 1 litru de lapte, îndulcit cu 2 linguri de zahăr brun, cu coajă rasă de lămâie și esență de vanilie. Când a început să fiarbă, am pus 200 grame de gris treptat, sub formă de ploaie, și, la foc mic, am amestecat încontinuu cam 10 minute.

Când a fost fiert, am dat deoparte, am amestecat energic cu 50 de grame de unt și am deșertat într-o tavă rotundă cu inel, căptușită înainte cu folie alimentară. I-am dat formă netedă și am lăsat cam jumătate de cm loc gol lângă peretele formei.

Separat, 200 grame de afine, cu 2 linguri de zahăr brun și 100 ml de apă, am pus la fiert și am lăsat cam 10 minute. Apoi, am trecut totul prin sită și am lăsat la răcit.

În sucul de afine, am pus 2 pachetele de gelatină alimentară, am lăsat la hidratat 5 minute și apoi am pus pe foc, până la topirea gelatinei (nu are voie să fiarbă).

Se lasă la răcit încă 10 minute și apoi se răstoarnă peste gris. Având în vedere că am lăsat spațiu liber între peretele formei și gris, jeleul de afine va îmbrăca tot grisul, și deasupra, și lateral. Deasupra am răzuit un pătrățel de ciocolată albă.

Mai stă la rece cel puțin o ora și tarta de gris cu lapte și jeleu de afine este gata de mâncat.

Ruladă cu ciuperci, cârnați și cașcaval

Pentru că este sfârșit de săptămână, musai să fac ceva bun de mâncare.
De multă vreme tot am vrut să fac o ruladă cu ciuperci, și azi i-a venit rândul, să fie pregătită pe îndelete, fără grabă.

Așadar, foaia de ruladă am făcut-o din 4 ouă, atâtea am mai avut (sunt de la găini liniștite, fără stres, cu gălbenuș galben, nu albicios).
Într-o tigaie, am pus 80 de grame de unt, l-am lăsat să se topească la foc mic și am adăugat imediat 100 de grame de făină albă de calitate superioară. Am amestecat continuu, iar când făina a fost încorporată în unt, am pus 400 ml de lapte și am lăsat să fiarbă puțin, până s-a îngroșat. Am dat deoparte și am amestecat energic. După ce s-a răcit la temperatura camerei, am adăugat gălbenușurile și le-am omogenizat complet. Albușurile de la cele 4 ouă le-am bătut spumă, cu un praf de sare, și le-am amestecat ușor în aluat.
Se deșartă într-o tavă dreptunghiulară, tapetată cu hârtie de copt, după care se coace la 180 de grade, timp de 25-30 de minute.

În timpul în care se coace rulada, am pregătit umplutura: ciupercile, spălate și zvântate, tăiate mărunt, le-am prăjit în unt, cu sare și piper.
Cârnații de casă, simpli, neafumați, i-am prăjit (se poate folosi și șuncă; de fapt, se poate pune orice avem prin frigider).
Ciupercile și cârnații i-am pus într-un tocător electric și i-am tocat puțin, nu foarte fin, cât să se fărâmițeze ușor.
Separat, am încălzit puțin ulei de măsline, am pus un ardei kapia roșu, tăiat cubulețe, și l-am călit 5 minute. Am amestecat toate ingredientele de umplutură, le-am potrivit de sare și piper și am adăugat cam 50 de grame de cașcaval ras.

Între timp, s-a copt și rulada. Am scos-o din tavă, am dezlipit-o de pe hârtia de copt și am lăsat-o acolo. Peste rulada fierbinte am presărat cașcaval ras, iar peste cașcaval am pus umplutura.
Am început să rulez, cu ajutorul hârtiei de copt, nu foarte strâns, ca să nu se rupă rulada.
Când am terminat de rulat, am pus-o, împreună cu hârtia de copt, într-un șervet de bumbac, am rulat șervetul, am răsucit capetele și le-am legat. A ieșit un sul strâns bine. Peste rulada astfel împachetată, am pus o greutate și am lăsat-o la răcit, în bucătărie, cam 2 ore.
S-a închegat foarte bine și s-a desfăcut ușor.

Făcută cu ce am avut prin casă, a ieșit foarte, foarte bună.
Avantajul este că poate fi o mâncare de sine stătătoare, cu legume crude alături (roșii, castraveți) și este extrem de sățioasă.

Cozonac de post

Pentru că suntem în post, am testat o rețetă de cozonac de post și chiar a ieșit un cozonac foarte bun. Simplu sau umplut, cozonacul de post este tare gustos.

Ingredientele sunt puține:

• 1 kg de făină de calitate superioară
• 540 ml suc de portocale acidulat
• 1 vârf de cuțit de turmeric
• 120 ml ulei de floarea-soarelui
• 200 g zahăr tos
• 1 lingură de zahăr pudră
• 60 g drojdie proaspătă
• coajă rasă de lămâie, esență de vanilie și rom
• Pentru umplutură, am folosit merișoare uscate.

Se freacă drojdia cu zahărul pudră până la lichefiere, se presară cu puțină făină și se lasă 10 minute.
În sucul de portocale călduț se pune turmericul, zahărul și aromele, apoi se toarnă peste drojdie.
Făina cernută se adaugă în ploaie peste lichid, amestecând continuu, iar după omogenizare se frământă bine. Vasul se acoperă cu folie și se lasă la crescut timp de 30 de minute. După acest timp, se presară sarea peste aluat și se adaugă uleiul, frământându-se din nou, mai mult prin împachetare, pentru a încorpora tot uleiul. Se mai lasă la crescut încă 30 de minute, într-un loc călduț și ferit de curenți. Eu pun vasul în cuptorul cu microunde (nepornit).
Pentru că am făcut cozonacul în formă de guguluf, am uns tava cu ulei și am presărat-o ușor cu făină, apoi am pus cozonacul împletit în tavă.

L-am lăsat la crescut în tavă, cam 30 de minute, după care l-am uns cu ulei și l-am pus în cuptorul preîncălzit la 175 de grade, timp de 40 de minute. Imediat ce s-a copt, l-am scos din tavă, l-am uns cu miere de albine și am presărat peste el cristale de zahăr.

Cozonacul a ieșit foarte bun și aromat, iar acum, că se apropie vremea sfințișorilor, voi face cu siguranță și varianta de post, folosind acest aluat.