M-am tot documentat si am hotarat sa fac niste baghete din paine integrala, cu aluat neframantat.
Asadar,aluatul l-am facut din 1 kg de faina integrala de la 7 Spice, 850 ml de apa calda (aici trebuie atentie, ca daca faina a stat la cald si e mai uscata, atunci trebuie mai multa apa ), 2 lingurite de sare, 2 linguri de drojdie uscata si 3 linguri de tarate de ovaz .
Astfel, toate amestecate, le-am pus intr-o oala incapatoare , am acoperit-o cu capac, am tras folie alimentara peste capac si am dat la frigider. Eu am tinut la rece 15 ore (de dupa masa de la 15 si pana dimineata la 6 ).
Am scos aluatul din oala, l-am rasturnat pe planseta bine infainata, l-am rostogolit prin faina, l-am rupt in doua si apoi inca in 3.
Cele 6 bucati de aluat, le-am aplatizat usor, le-am invartit ca pe rulou si apoi am rasucit ca pe un snur. Le-am pus cate 3 in tava, distantate , le-am ciupit deasupra cu foarfeca de bucatarie si apoi am lasat tava la cald pentru 70 de minute.
Inainte de a le pune la copt, am pus in cuptor o oala cu apa clocotita, ca sa se faca un pic de abur in cuptor.
Au stat in cuptorul setat la 220 grade pret de 40 de minute. Le-am scos si apoi le-am infasurat intr-o fata de masa de bumbac si au ramas asa la racit.
Deci, dintr-un kilogram de faina, au iesit 6 baghete, cam 220-250 de grame fiecare. Am rupt o bucata ,s-a vazut crescuta destul de bine pentru faina integrala, are un miros exceptional de paine coapta, este extraordinar de gustoasa si usor de facut.
Pentru ca sunt atat de bune si de gustoase , calde sau reci, clatitele cu ciuperci sunt frecvente in meniul nostru.
Acum , fata de alta data, clatitele mele sunt brune, pentru ca in compozitie au tarate de ovaz . De regula clatitele le fac cu 4 linguri de tarate, 2 oua, lapte , apa minerala,sare si 2 linguri de amidon alimentar si trebuie sa aiba consistenta smantanii (cam zgrunturoasa smantana mea, de la tarate ) . Se odihneste cel putin 30 de minute, ca sa se umfle bine taratele.
Umplutura este normala : o ceapa usor calita intr-o lingura de ulei de masline, peste care am pus ciupercile pleurotus taiate nu prea marunt, cam 300 de grame de ardei kapia macinati, sare, piper, chili si o legatura de marar taiata marunt. .........pana ce scade apa si in bucatarie miroase extarordinar.
Se raceste totul, se adauga 1 ou si 100 grame branza de vaci (sau cascaval Dukan ), se umplu ciupercile si se invartesc pe modelul sarmalelor si se aseaza in tava. Eu am pus hartie in tava , ca sa nu se prinda.
Separat, am batut un ou cu 1 iaurt 0,1% grasime si am turnat peste clatite.
La cuptor , la 200 de grade, au stat 30 de minute.
Sunt foarte, foarte bune si apetisante. Taiate rondele, arata ca o rulada inchegata bine.
In fiecare an de 8 martie fac mucenicii. Nici anul acesta nu am schimbat traditia, asa ca , dintr-un kilogram de faina au iesit 26 de mucenici frumosi, crescuti, dodoloti.
Reteta mucenicilor este aceeasi, an de an, verificata si incercata.
Fata de ceilalti ani, diferit in confectionarea lor a fost faptul ca bucatica de aluat intai am intins-o ca pe o foaie, am rulat-o strans si abia apoi am facut snurul pe care l-am impletit in 2. Asa facut, a crescut foarte frumos si miezul s-a desfacut in fasii, fasii. S-au rumenit extraordinar pentru ca , dupa ce au crescut in tava , i-am mai uns inca o data cu ou batut, ca sa acopere si partea crescuta.
Din categoria " am o straita plina cu ciuperci, ce sa fac cu ele" , de data asta a venit randul corabioarelor (denumite astfel prin asociere cu forma lor, nu prin aluatul clasic de corabioare, cu grasime ) .
La sfarsit, cand nu a mai fost umplutura, bun a fost si magiunul pentru cateva , care au iesit chiar surprinzator de gustoase.
Aluatul, cel clasic: faina integrala, drojdie, apa si sare (aici reteta) .
Umplutura am facut-o dintr-o ceapa usor calita intr-o o lingura de ulei de masline, peste care am pus ciupercile , sare, piper si ardei gras rosu macinat impreuna cu patrunjel verde (aici reteta) . Am lasat la inabusit pana ce a scazut lichidul de tot. Dupa ce s-a racit, am macinat compozitia si am adaugat 2 linguri de seminte de in macinate (se pot pune si doua oua, in locul semintelor de in )
Aluatul l-am intins in foaie subtire si l-am decupat cu gura paharului de 300 ml. Am apucat simetric de marginile aluatului si le-am adunat prin lipire, in sus. A rezultat o corabioara taman buna de umplut cu o lingura de ciuperci. Am presarat deasupra seminte de susan si le-am dat la cuptor la 200 de grade pentru 30 de minute.
Au iesit delicioase, picante si crocante.
Este wekend, pofta mare de dulce .....
Asadar, ceva simplu, bun si gustos.
Am facut ca blat o negresa subtirica din 2 oua, 2 linguri de tarate de ovaz, 6 linguri de lapte, 1 lingura indulcitor ,1 lingura de cacao dietetica si o jumatate de lingurita de praf de copt.
Asta se poate coace si la microunde, pret de 5 minute sau la cuptorul electric, la160 de grade , pentru 15 minute.
Cam 300 de grame de visine congelate le-am lasat sa se dezghete pe jumatate , apoi le-am curatat de samburi,le-am amestecat cu o lingura de indulcitor si le-am pus pe foc, pana ce s-au dezghetat complet si siropul
s-a infierbantat.
Am scurs visinele si am racit siropul. Apoi l-am amestecat cu o lingura de gelatina alimentara, l-am trecut din nou pe foc pana la dizolvare completa si l-am racit din nou.
1 kg de iaurt de la Pilos, cu 2,5% grasime, l-am amestecat cu 2 linguri de indulcitor Stevia si cu visinele si siropul racit. Amestecat bine, bine, iaurtul l-am rasturnat peste negresa , intr-o forma cu inel detasabil si am dat la rece pentru 3 ore.
S-a inchegat foarte frumos, a capatat gust foarte bun de la visine, a iesit dulce acrisor si uite asa a iesit o prajitura dietetica excelenta, taman buna pentru un sfarsit de saptamana.
O salata foarte buna , dietetica si gustoasa !
Fasolea verde (eu am avut la borcan, pusa de asta toamna , galbena si lata desi la salata ar fi trebuit fasole pastai rotunda ) se fierbe in apa cu sare, cam 15 minute. Imediat se scurge de apa.
O bucata de piept de curcan se taie cubulete si se rumeneste intr-o tigaie antiaderenta iar la sfarsit se pune sare si piper.
Intr-o cratita antiaderenta se pune o lingura de ulei de masline si vreo 10 catei de usturoi taiati marunt, se lasa sa se infierbante putin, cat sa miroase bine si apoi se desarta fasolea scursa. Se amesteca bine si se pun 2 linguri de sos de soia light.
Se mai tine cam 2 minute pe foc si se da la racit.
Se amesteca fasolea cu pieptul de curcan rumenit si cu 2 linguri de seminte de susan si o lingura de seminte de in.
Se lasa cam o ora sa capete gust si apoi se serveste la temperatura bucatariei, sa nu fie prea rece.
Usor si simplu de facut, buna la dieta si delicioasa !
Pentru ca este iarna si la capitolul diversificare alimentatie stam destul de prost, ne orientam sa facem bunatati cu ce avem, fara apela la verdeturile din supermarket, care si asa nu au nici un gust.
Pentru azi, un ostropel de curcan, delicios, merge perfect la dieta.
Am fiert in oala sub presiune 2 pulpe inferioare de curcan, impreuna cu ardei gras rosu tocat - are in el si patrinjel verde tocat (de la congelator) , 1 ceapa mare taiata marunt, 2 morcovi taiati cubulete , sare si piper, vreo 50 de minute, pana ce carnea s-a desfacut lejer de pe os si au iesit tendoanele ca scobitorile.
Apoi am rasturnat totul in cratita (zeama si carnea ) si am pus cam 800 ml de bulion de casa (un suc de rosii putin mai gros ), 2 foi de dafin si vreo 10 catei de usturoi tocati.
A fiert in continuare la foc mare (asa, ca la cazanul vrajitoarei )
pana ce a scazut zeama, ramanand atat doar cat sa acopere carnea, putin ingrosata, ca un sos excelent.
Este o mancare simpla si gustoasa, dietetica si foarte consistenta.
Gata cu sarbatorile, am trecut la mancare dietetica inapoi.
Pieptul de curcan, batut intre doua folii, l-am portionat in bucati nu prea mari .
Separat, am calit o ceapa mica taiata marunt, am adaugat un ficat de curcan taiat bucatele, am sarat si condimentat, am pus 2 linguri de apa si am lasat la inabusit cam 10 minute. Dupa ce s-a racit, l-am dat prin tocator si a iesit o pasta omogena.
Am pus aceasta umplutura peste bucatile de piept , le-am rulat si impachetat capetele ca la sarmale si le-am legat cu ata de bucatarie ca sa isi pastreze forma.
Am uns o tigaie antiaderenta cu o pensula inmuiata in ulei si am pus rulourile, pe care le-am tot intors pana ce au capatat un pic de crusta de rumeneala si alta culoare.
Intr-o alta tigaie, am calit o ceapa mica, am pus ciuperci macinate , sare , piper, boia iute,o foaie de dafin , vreo 10 catei de usturoi tocati si o cana de suc de rosii.
Cand a inceput sa fiarba , am pus inauntru rulourile si am lasat la fiert cam 20 de minute.
Am scos dupa aceea rulourile, am scos ata , le-am pus inapoi si au mai dat un clocot.
Au iesit excelente, picante si gustoase.
Nu stiu cum se face ca, in fiecare an de Sf. Ioan, nu mai vrem nimic din ce am mancat in timpul sarbatorilor de iarna.
Anul acesta ne-am omenit cu o placinta savuroasa , facuta cu telemea, bineinteles cu un pahar de vin alaturi.
Aluatul, ca de sarbatoare, cu faina alba (nu neagra, asa cum ne-am invatat in ultima jumatate de an) .
Asadar, am zis sa fie dezmat pana la capat si am framantat 1 kilogram de faina alba trei nule , din care doar o parte am folosit la placinta.
La 1 kilogram de fina, am pus 20 grame de drojdie uscata, 1 lingurita cu varf de sare , apa calduta (aici deja e greu cu cantitatea, am constatat ca fiecare sortiment de faina are nevoie de alta cantitate de apa )pana la consistenta unui aluat potrivit de tare si 3 linguri de ulei de masline.
Din toate astea am facut un aluat pe care l-am lasat la crescut in cuptorul cu microunde nepornit, pana ce si-a dublat cantitatea.
Placinta , simpla de tot :
- aluatul intins in foaie subtire, asezat cu sucitorul in tava rotunda de silicon, cu marginile lasate mai mari decat tava.
- umplutura : telemea de oaie rasa, cam 300 grame , amestecata cu 3 oua si 2 linguri de cascaval razuit ), pusa peste prima foaie de aluat.
- a doua foaie de alut, pusa peste umplutura.
Se lipesc marginile, se inteapa cu furculita aluatul, se unge cu ou batut si se presara cu seminte de in.
Se coace in cuptor timp de 40 de minute la 190 grade.
Din restul de aluat, am facut 4 baghete : am intins aluatul in foaie si l-am rulat pur si simplu, l-am uns cu ou si am presarat seminte de in si de susan.
Au iesit extraordinar de frumoase si de gustoase, sunt ideale pentru cand aveti musafiri, pentru tartine,langa o pasta de branza, de peste sau un pate de ficat facut in casa.
Din categoria - ce mai reciclam din frigider - azi a venit randul dovleacului copt la care nu aveam spor sa il terminam.
Am avut de ales intre budinca si rulouri. Am ales rulourile si nu mi-a parut rau.
Am facut, bineinteles, cu faina integrala aluatul.
Asadar, din 350 grame de faina integrala, un praf de sare, 10 linguri de apa calduta , 5 linguri de ulei de masline si 3 linguri de otet de vin alb am facut un aluat omogen si elastic. L-am impartit in 4 si am intins, pe rand, foile foarte ,foarte subtiri, cu sucitorul.
Dovleacul copt l-am facut piure si am adaugat scortisoara. Eu nu l-am mai indulcit , a fost suficient de dulce.
Am pus umplutura pe foaie si am rulat foaia sub forma de sul, inchizand capetele.
Le-am pus pe rand, in tava tapetata cu hartie si le-am uns cu foarte putin ulei, ca sa nu se crape aluatul la copt.
Le-am copt la 190 de grade timp de 50 de minute.
Aluatul a iesit asemanator celui de la strudel, foarte subtire si foarte bine copt, chiar si partea din interior.
Le-am scos din tava si le-am pus pe gratar, ca sa se raceasca .
S-a taiat foarte bine, cu cutitul zimtat.
Scortisoara a imbogatit gustul dovleacului, l-a rafinat si i-a dat o aroma deosebita.
Cred ca voi repeta data viitoare acelasi aluat dar cu mere.
Ca si aspect, probabil mergea un pic de zahar pudra vanilat pe deasupra dar, am lasat ruloul asa , in pielea lui, fara imbunatatiri.
Asa de bine m-am obisnuit cu faina integrala incat nu ma mai deranjeaza absolut deloc faptul ca toate cocaturile mele sunt negrute.
