duminică, 7 iunie 2015

Retese cu branza de oaie (crema Focsani )




Sunt multe retete de retese dar, aceasta reteta  vine direct din satul in care a copilarit sotul meu, in zona Clujului, acolo unde bunica facea intotdeauna ceva bun pentru nepotul care venea acasa din departari si care ii spunea mama. Am ramas fascinata de indemanarea gospodinelor de la tara, care, din putine ingrediente faceau minunatii  si bunatati. In functie de perioada anului, retesele se faceau de post sau de dulce. De post, numai cu ulei, simple iar de dulce umplute cu branza de oaie si imbogatite cu gustul untului galben si aromat, care, intotdeauna aparea ca prin minune pe masa de lucru, sub forma unui gogoloi invelit  in hartie alba. 
Eu am ales sa fac de dulce, cu branza de oaie,mai precis cu Crema Focsani   proaspat facuta saptamana asta . Ca sa povestesc putin si despre crema aceasta, este o branza fina, untoasa, pe care o gaseai doar la Napolact  si doar in luna mai. Se facea doar din laptele ce se aduna dupa impreunatul oilor, adica dupa 1 mai. Acum, nu se mai face , dar, am aflat reteta tot de la o clujeanca  gospodina si binevoitoare si, incepand de anul trecut, imi fac singura crema Focsani, acasa. 



Asadar, 1 kilogram de faina alba, trei  nule sau nulas, cum se spune la tara, se cerne si se amesteca cu 2 lingurite de sare.

 Separat, 60 de grame de drojdie proaspata se freaca cu o lingurita de zahar pana ce se lichefiaza, se amesteca cu putintica apa calda si se pune in gaura facuta in centrul ligheanului cu faina. 

Se clateste apoi vasul de drojdie cu putina apa calda , si se incepe framantarea, prin adaugare de apa. La 1 kg de faina, normal intra 600 de ml de apa calduta, dar, daca faina este prea uscata, poate intra putin mai multa apa. Dupa ce aluatul s-a omogenizat, se unge planseta cu ulei , cam 2 linguri si se pune aluatul peste ulei, apoi se incepe impaturarea lui, pana ce se incorporeaza tot uleiul. Practic se framanta doar cu dosul palmei, astfel incorporand aer si ulei.  Se pune aluatul inapoi in ligheanul  infainat, se face o cruce deasupra cu cutitul, se acopera cu servet curat si pune la crescut, cam 30 de minute, pana ce isi dubleaza volumul. 

Atunci se rastoarna aluatul pe planseta, unsa cu putin unt topit , se imparte in 8 bucati si se incepe confectionarea reteselor. 



Se intinde foaie cu degetele, se unge cu unt topit,  la marginea ei se pune branza, se ruleaza strans si apoi se face melc. Se pune pe platou si se da la rece , pana ce se intareste untul, cam 15- 20 de minute. 






Apoi, se scot melcii de aluat, care deja au crescut frumos, si .cu mana , se intinde placinta cam de 1/2 cm  grosime.




 Astfel intinsa, placinta se coace  in tigaie de fonta sau tigaie antiaderenta, la foc mic, pana ce se rumeneste. Nu trebuie unsa tigaia, pentru ca untul o va ajuta sa sa se rumeneasca frumos. 



Gustoasa si calda, si rece, retesa se va desface in fasii, roata, roata, pe urma melcului de aluat. 
Va poftesc cu drag !

2 comentarii:

Mari spunea...

Bună retesa asta! N-am brănză de Focșani să fac și eu.

Anonim spunea...

Super! Ma bucur ca la biblioteca v-am cunoscut si pe blog v-am revazut! Si eu ador Ritosele, asa le chema in sat la soacra mea, dar le facea cu bicarbonat parca in loc de drojdie si cu iaurt, sau lapte prins cum se zicea la tara! Sunt delicioase, felicitari!